Vasile Igna biografia

Vasile Igna




Vasile Igna opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

IGNA Vasile, se naste la 4 mart. 1944, comuna Ardusat, judetul Maramures.
Poet si prozator.

Fiul lui Vasile Igna si al Mariei (n. Rata), agricultori.

Liceul la Somcuta Mare (absolvit in 1961); licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din Cluj (1966). Prof. de limba si literatura romana in Gadalin, judetul Cluj (1966- 1969); redactor la Editura Dacia din Cluj (din 1970; director din 1988).



Colaboreaza la revista Tribuna, Steaua, Luceafarul, Ateneu, Echinox, Vatra, Romania literara. Transilvania etc. Debut cu versuri in Viata studenteasca (1963); debut editorial cu placheta de versuri Arme albe (1968), urmata de inca sase volum de poezii (Fum si ninsoare. 1972; Provincia carturarului, 1975; Starea de urgenta, 1981; Gradina oarba, 1984; Insula verde, 1986; Orbite. 1989), ce definesc un lirism de factura intelectualist-livresca. reflexiv si elegiac, cu punctul de plecare in notatia evenimentului cotidian, „prozaic", generator de reverii evanescente ori (indeosebi in ultima carte) de viziuni in care tonalitatea melancolica e dublata de ironie si sarcasm.

Sub titlul Ora morilor de vint (1978), a tiparit o suita de povestiri fantastice, urmata de citeva „pretexte" - poeme in proza cu caracter autobiografic. Premiul Asoc. Scriitorilor din Cluj (1972; 1981).

Inca insuficient individualizate si nescutite de abstractiuni, poemele din Arme albe (1968) lasa sa se intre vada unele date definitorii pentru evolutia scrisului lui Vasile Igna: inclinatia spre reveria calma, intr-un univers in care lucrurile au forme indecise si culori stinse, sugestia unei atmosfere dominate de „recele palid al melancoliei", intr-un regim al conjunctiei dintre rememorarea fragilelorimagini ale trecutului si fan-tazare se situeaza si versurile cuprinse in volumul Fum si ninsoare (1972), care certifica maturizarea poetului. Discretia „versului abia soptit" se simte peste tot, desi rostirea lui nu e lipsita de un paradoxal patos al modestiei si timiditatii in fata spectacolului universal: in constructia lui. ca si in propria-i gesticulatie, poetul pune destula solemnitate:

„O, aceste neinsemnate lucruri
mutenia lor o laud
muzica lor o ascult
lor ma inchin
in albe catedralele frigului".


Stridentele retorice sint insa evitate cu grija si, daca „imnul din cuvinte drepte se alege - cum spune poetul - intr-o indepartata patrie a cristalelor", optiunea-pen-tru puritatea discursului si finetea desenului imagistic nu instraineaza poezia de firescul existential. „Dreptul de a fi egal" cu „lucrurile neinsemnate din preajma" este revendicat deopotriva in cartea urmatoare, Provincia carturarului (1975). Privite prin fereastra bibliotecii, evenimentele, gesturile, obiectele cele mai banale capata reliefuri particulare: poemul devine aici cind un fel de „oda elementara", cind reversul ei surdinizat-ironic. Fata de aceste carti. Starea de urgenta (1981) atesta o considerabila sporire a tensiunii dintre eu si univers, ca si importante schimbari la nivelul limbajului liric. Cea dintii tine de agravarea sentimentului singuratatii si al precaritatii fapturii intr-o lume ea insasi precara, ce nu poate fi decit vag corectata printr-o imaginatie activa

(„da dreptate imaginatiei
alunga memoria, stop inteligentei"),

In timp ce ultimele se refera la o anume radicalizare a expresiei, in sensul desprinderii de caligrafiile de pina acum, al „pro-zaizarii" voite a discursului ce cunoaste accente brutale si violente. Coexista in acest volum temele si tehnica mai vechii poezii a lui Vasile Igna (de exemplu, Herbanm', ciclul Sase variatiuni pe o tema zoologica; seria Semne, cu viziunile violent caricaturale amintind de un G. Benn, din grupajul pus sub titlul Cartier, ce poate fi apropiat, intr-o oarecare masura, si de Cadavre in vid al lui A. E. Baconsky). in line, sub semnul direct al „starii de urgenta" se situeaza ultimele texte ale cartii, conturind un spatiu al alienarii omului amenintat de puterile dereglate ale secolului. in Gradina oarba (1984) Vasile Igna renunta in mare masura la limbajul de „reportaj" expresionist, starea de tensiune si crispare fiind transmisa prin concentrarea expresiei si forma parabolic- oraculara, riscind, pe alocuri, ariditatea si excesul incifrarii. Notatia intelec-tualizata a „peisajelor" mediaza o confesiune de substanta elegiaca. Nelinistii si chiar reveriei solare li se pune insa o anumita surdina: „meandrele tipatului" calmeaza discursul intr-o scriiturainclinind adesea spre rafinamente manieriste. Fumul (amurgul, cenusa) si ninsoarea se regasesc aici ca repere simbolice fundamentale.

Spatiul emblematic al gradinii oarbe hieroglifa a eului profund si topos ambiguu al elementaritatii informe, dar si al solitudinii si frustrarii - e o „tema" centrala, pentru mai multe „variatiuni", servind drept reper coagulant al viziunii, tot asa cum vor fi dealul in cartea urmatoare. Insula verde (1986), ori orbita si fereastra din volumul Orbite (1989).

In jurul lor, poetul sintetizeaza intr-o desfasurare contrapunctica intregul registru de atitudini lirice de pina acum, intr-un discurs in care „impresionismul" imagistic coexista cu grafia complicatacu finete a obiectelor, iar consistenta plastica a viziunii echilibreaza momentele discursive. Fondul de sensibilitate elegiac este mereu prezent, traducind „dispozitia precara" a spiritului, fragilitatea echilibrului dintre eu si univers.

OPERA:
Arme albe, versuri. Cluj, 1968;
Fum si ninsoare, versuri, Cluj, 1972;
Provincia carturarului, versuri, Cluj-Napoca, 1975;
Ora morilor de vint, povestiri fantastice. Cluj- Napoca, 1978;
Starea de urgenta, versuri, Bucuresti, 1981;
Gradina oarba, Cluj-Napoca, 1984;
Insula verde, versuri. Bucuresti, 1986;
Orbite, versuri. Bucuresti, . Traduceri: M. Puig, Cel mai frumos tango, in co-lab„ Bucuresti, 1981;
A. E. Miiete, Cintecele soarelui, Cluj-Napoca, 1981;
B. Perez Galdos. Torquemada, in colab.. Bucuresti, 1984;
D. Kane-Ilopoulos, 42 de poeti greci contemporani, in colab., Cluj-Napoca, 1984.


REFERINTE CRITICE:
P. Poanta, Modalitati : Al. Piru, Poezia, II;
M. Iorgulescu, Scriitori ;
Gh. Grigurcu, Poeti;
P. Poanta, Radiografii. I-II, 1978-l983;
D. Flamand, in Amfiteatru, nr. II, 1981;
Gh. Grigurcu, in Steaua, nr. . 1981: M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 46, 1981;
D. C. Mihailescu, in Tribuna, nr. 16, 1981;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 37, 1981;
N. Steinhardt, Critica ;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 48, 49, 1984;
M. Papahagi, in Tribuna, nr. 49, 1984;
E. Simion, in Flacara, nr. 51, 1984;
I. Pop, in Steaua, nr. 1, 1985;
V. Tascu, Poezia poeziei de azi, 1985;
E. Simion, in Romania literara, nr. 42, 1986: M. Papahagi, in Tribuna, nr. 46, 1986;
C. Regman, in Viata Romaneasca, nr. 12, 1986;
Gh. Grigurcu, Existenta poeziei, 1986;
idem, in Orizont, nr. 6, 1987;
A. Pantea, in Vatra, nr. 3, 1987;
. Pop. in Steaua, nr. 7, 1989.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani