Victor Frunza biografia

Victor Frunza




Victor Frunza opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

FRUNZA Victor, se naste la 8 iun. 1935, satul Dumi-tresti, judetul Buzau.
Prozator si eseist.

Fiul lui Gheorghe Frunza, grefier judecatoresc comunal, si al Radinei (n.'?).

Studii primare si gimnaziale in comuna natala (194l-l947); Liceul Economic din Rimnicu Sarat (absolvit in 1952). Absolvent al Facultatii de Ziaristica a Univ. „Lomonosov" din Moscova (1958). Redactor la Radioteleviziunea Romana, redactia culturala (1958-l971); prof. la Facultatea de Ziaristica a Acad. „Stefan Gheorghiu" (1971 -l978). in urma unei scrisori deschise difuzate de a-gentia de presa Reuter si publicata in Frankfurter Algemeine Zeitung (1978), in care critica politica Partidului Comunist Roman, sufera persecutii si este silit sa se expatrieze (1980), stabilindu-se in Aarhus (Danemarca). Din 1981 colaboreaza la Radio Europa Libera. intemeiaza Editura Nord (1982; din 1989, Editura „Victor Frunza"), unde publica atit carti proprii, cit si volume de Dorin Tudoran", AI. Lungu, Svetlana Paleologu-Matta, Vladimir Krasnoselski, Valentin Lustig s.a. si unde realizeaza, in 1989, o frumoasa ed. bibliofila a operei lui Eminescu. Din 1982 colaboreaza frecvent la ziarul Curentul din Munchen, condus de Vasile C. Dumitrescu, lansind (in 1988), in corelatie cu conceptele de „sincronism" si „protocronism", notiunea de „retrocronism", utilizata pentru definirea comunismului. in 1985 intemeiaza revista Alergatorul de la Ma-rathon, dedicata studierii fenomenului comunist (obtine colab. de la Ion Caraion, Virgil Tanase, I. Negoitescu, C. Sporea, C. Dumitrescu, George Astalos, Al. Lungu, Dorin Tudoran, Doina Tutescu s.a.).

Debuteaza cu versuri (Globul din stinga, 1968), dupa care publica povestiri pentru copii (Se cauta un balaur, 1970), proza scurta (Privegheati linga privighetori, 1971), o piesa de teatru (1971) si volum de reportaje si eseuri Muzeu sentimental (1972). I se joaca la Oradea piesa Marea gara noua (stagiunea 1975/1976), scoasa de pe afis dupa primele spectacole (va fi publicata, intr-o rescriere ce „anuleaza", dupa cum declara autorul, toate versiunile anterioare, in Alergatorul de la Marathon, 1988). in 1979 elaboreaza volum Turma sau romanul unei vizite de lucru. Dupa plecarea in Danemarca se dedica mai ales scrierilor eseistice si literare cu caracter social-politic: Pentru drepturile omului in Romania (1982), Liturghia la nai. Romanul unei crime (1983), Istoria Partidului Comunist Roman (I-II, 1984), ce se voia initial, dupa cum marturiseste autorul, o istorie a stalinismului in Romania, Mai tari decit terorismul de stat, (1986).

F. se vrea intii de toate un ziarist si un politolog si mai putin un literat, desi este autorul mai multor carti de literatura. Globul din stinga (1968) este o culegere modesta, cu multe infiltratii ziaristice si prozastice, aparuta intr-o perioada in care se afirma o mare generatie poetica. Autorul continua sa publice poezii (mai ales in ziarul Curentul din Munchen ca si in revista Don Quichoie din Lausanne) si dupa plecarea in Danemarca: unele dintre acestea au puncte de plecare in episoade (uneori dramatice) ale vietii in exil, pastrind aceeasi constanta reportericeasca si confesiva. In anii '70 Victor Frunza publica si proza: „nuvelele-schite" din Privegheati linga privighetori (1971), povestirile pentru copii din Se cauta un balaur (1970) si reportajele din Muzeu sentimental (1972). Cele trei domenii interfereaza: in Privegheati linga privighetori multe proze (incepind cu cea titulara) au o tenta reportericeasca; in aceeasi carte unele povestiri par a se adresa mai degraba copiilor decit adultilor. inzestrarea principala a autorului trebuie cautata, de aceea, chiar in spatiul ei propriu, cel jurnalistic, de pilda in Muzeu sentimental, suita de reportaje din localitatile de origine ale marilor scriitori si artisti, sau in tovarasia celor care i-au cunoscut (sint evocati Vasile Alecsandri, Ion Creanga. Nicolae Grigorescu, Ciprian Porumbeseu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Ion Barbu", G. Bacovia. I. Tueulescu, Nicolae Labis s.a.).

O inclinatie spre parabola se lasa citita in piesa Marea gara noua, jucata pentru putin timp la Oradea, in stagiunea 1975/1976, si rescrisa la Aarhus intre 1986 si . Subintitulata „tragedie comica", piesa ia ca pretext construirea unei somptuoase gari noi intr-o localitate unde nu trece nici un tren. Tonul e sarjat, umorul uneori gros. dar eficace, trimiterea satirica la societatea romana contemporana si la realitatea ei politica mai mult decit evidenta (marele lider politic se numeste Buric, sotia lui e Bu-ricoaie, apar ca personaje Bula, Acarul Paun, poetul de curte e Osinzan etc). Autorul isi da masura de politolog, ziarist si prozator in Istoria Partidului Comunist Roman (I-II, 1984), de fapt o istorie a stalinismului romanesc. in intentie un studiu de politologie. cartea are, in ciuda unui stil neglijent, pagini de eficienta evocare a unei istorii tulburi, pe care autorul o cunoaste foarte bine si o evoca in detalii nu rareori captivante, intr-o naratiune fluenta si sustinuta. Titlurile capitolelor si paragrafelor sint si ele jurnalistice si pamfletare, denotind implicit conditia ambigua a autorului, tentat in egala masura de studiu si evocare. Nu putine sint de altfel paginile (inclusiv anexele documentare) ce intereseaza viata intelectuala si literara romaneasca din anii '20 pina in anii '80.

OPERA:
Globul din stinga, versuri, Bucuresti, 1968;
Se cauta un balaur, povestiri, Bucuresti, 1970;
Privegheati linga privighetori. Nuvele-schi-te. Bucuresti, 1971;
Muzeu sentimental, reportaje, Bucuresti, 1972;
Pentru drepturile omului in Romania. Documente si eseuri politice, Aarhus, 1982;
Liturghia la nai. Romanul unei crime, Aarhus, 1983;
Istoria Partidului Comunist Roman, I-II, Aarhus. 1984;
Mai tari decit terorismul de stat, eseu, in Alergatorul de la Marathon, nr. 2, 1986;
Marea gara noua, tragedie comica in trei acte, in Alergatorul de la Marathon, nr. 4, 1988.


REFERINTE CRITICE:
C. Crisan, in Ateneu, nr. 10,1968;
D. Micu, in Gazeta literara, nr. 22,1968;
G. Pruteanu. in Convorbiri literare, nr. 23, 1972;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 45,1972;
R. A. Roman, ibidem, nr. 20, 1975.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani