Victor Tulbure biografia

Victor Tulbure




Victor Tulbure opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TULBURE Victor (numele la nastere: Popescu), se naste la 28 mart. 1925, comuna Causani, judetul Tighina (azi in Republica Moldova) - moare in 1997, Bucuresti.

Poet si traducator.

Fiul lui Mandea Popescu si al Ludmilei (n. ?). Liceul inceput la Salonta si terminat la Bucuresti (1943). intre 1943 si 1945, elev al Scolii Militare de Ofiteri de Infanterie din Bacau; ia parte la razboi. Studii la Facultatea de Litere a Univ. din Bucuresti (1945-l948) fiind, in paralel, si functionar, la Giurgiu si Bucuresti. Absolvent al Scolii de Literatura „Minai Eminescu". Redactor la Flacara (1948), Scinteia (1949) si Editura de Stat (1952). Redactor-sef adjunct la Viata Romaneasca (1958-l961), apoi redactor-sef al unor revista pentru copii.

Intre 1967 si 1972, activist la Consiliul National al Organizatiei Pionierilor. Debut cu versuri in Revista literara (1946); debut editorial cu Vioara rosie (1948) urmat, in 1949, de Balada tovarasului cazut impartind Scinteia in ilegalitate si Holde; pentru Lauda patriei (1955), obtine Premiul de Stat (clasa II). Numeroasele volum de versuri publicate (Vara fierbinte, 1956; Versuri alese, 1956; Eu nu cint ca stiu sa cint, 1959; antologia Vioara rosie, 1968; Purpura, aur, azur, 1971 etc.) apartin unui poet militant, propagandist, cultivind prozodia traditionala intr-o formula lirica didactica. A tradus din Goethe, Byron, Puskin, Lermontov, Lenau, Hristo Botev, Nekrasov, Blok, Kostis Palamas, Francis Jammes, N. Vaptarov, Elisaveta Bagreana, Arany Janos, Simonov, Tihonov, Kuceak Nahabed, din poezia armeana, iugoslava, bulgara etc.

Debutind precoce in revistele pentru copii, dupa o perioada de relativa notorietate in anii 1947-l948, incununata cu aparitia volumului Vioara rosie (1948), continind poeme publicate in Revista literara, Contemporanul, Studentul roman, Romania libera si Flacara, Victor Tulbure a publicat numeroase versuri ocazionale in spiritul anilor '50, cu metafore hiperbolizante si o anecdotica sfatoasa, „versuri cu lozinci si salopete" in care bunele intentii etice si sociale nu au reusit intotdeauna sa primeasca si o transfigurare artistica pe masura. Limbajul poeziilor din aceasta perioada este direct, scopul marturisit al liricii fiind unul agitatoric; statutul sau plebeian era afirmat inca din volumul de debut:

„Cu talpile goale, cu hainele rupte, te vreau, poezie, chiot in lupte" (Steag). Devenind un simplu pretext la ilustrarea unor teme sociale, „scandari" cu o expresie agitatorica limpede si cantabila (in ciuda faptului ca poetul dorea ca poemele sale sa aiba o expresie „bolovanoasa", cu ton „zgrunturos ca bolnavul"), numeroase poeme au devenit prematur perimate, nefiind incluse de poet in antologia sa de autor. Vioara rosie (1968). Cele mai putin realizate sub raport artistic sint odele si baladele, Balada tovarasului cazut impartind Scinteia in ilegalitate (1949), Visinul lui Vania (1951), continind insa pasaje lirice, detalii gratioase ce nu salveaza, totusi, ansamblul. Baladele lui Victor Tulbure sint de fapt elegii sau blesteme, caci poetul nu mizeaza atit pe formula epica si pe elementul narativ definitoriu in balada, cit pe reliefarea trairilor afective ale eroilor. Acest balast liric, gospodarit cu fervoare, nu a reusit totusi sa sufoce talentul autorului, care ramine in realizarile sale de vfrf un poet traditional, avind cultul valorilor perene ale lirismului clasic si ale poeziei populare.

Poet ramine Victor Tulbure mai degraba in paginile de evocare ale trecutului patriei, in surprinderea cu simt coloristic a policromiei peisajului, in poemele cu o dimensiune etica in care elementul retoric este resorbit in puritatea cintecului. Unele poeme cu o linie melodica si o simplitate a expresiei, ce amintesc lirica lui St. O. Iosif , intrate in manualele scolare, sint remarcabile prin pregnanta mesajului patriotic:

„Oriunde-as fi, te intilnesc in cale
O, tara mea cu timple de argint!
Ma-nalt in piscul frumusetii tale,
Te apar, si te laud, si te cint"
(Tarii mele).


Ipostazei de poet-luptator, pe care Victor Tulbure a ilustrat-o cu mai mult sau mai putin succes de-a lungul carierei sale lirice, cu o consecventa laudabila in sine, i se asociaza un liric duios, nostalgic si contemplativ, un bucolic (Ana), un spirit dionisiac si epicureu: „Prieteni, stiu o crisma/ c'un vin de patru ani/ Si din Serghei Esenin atitea versuri stiu" (Amintirea noptilor). Intra in componenta sintezei sale artistice (in care se regasesc cu usurinta ecouri din Omar Khayyam, Cosbuc sau St. O. Iosif ), de poezie rostogolindu-si versurile in cascade melodioase si cursive, un simt al gratiosului si al rafinamentului ce transpare in Abecedar pentru Raluca si, in general, in versurile pentru copii. Merite ii revin poetului si pentru traducerile sale din lirica universala, in special din poezia sovietica si bulgara.

OPERA:
Vioara rosie, versuri, Bucuresti, 1948;
Balada tovarasului cazut impartind Scinteia in ilegalitate. Bucuresti, 1949;
Holde, versuri. Bucuresti, 1949;
Visinul lui Vania, Bucuresti, 1951;
N. Gribaciov, Primavara in colhozul Poboda, trad. de ~, cuvint inainte de M. Dragomir, Bucuresti, 1951;
Nicolai Tihonov, Doua torente, versuri, trad. de ~, Bucuresti, 1951;
Versuri, Bucuresti, 1952;
Taras Sevcenko, Cobzar, trad. de ~ (in colab.), cuvint inainte de M. Sadoveanu, postfata de Alexandr Deutsch, Bucuresti, 1952 (ed. revizuita, 1957);
N. Gribaciov, Poveste din padure, trad. de ~, Bucuresti, 1953;
Lauda patriei, versuri, Bucuresti, 1955;
Vara fierbinte, poem. Bucuresti, 1956;
Versuri alese, Bucuresti, 1956;
Cornul padurarului. Bucuresti, 1957;
Eu nu cint ca stiu sa cint, versuri. Bucuresti, 1959;
Puskin, Rusalca, trad. de ~, Bucuresti, 1959;
Taras Sevcenko, Poezii, trad. de ~, pref. de M. Novicov, Bucuresti, 1960;
Hristo Botev, Poezii, trad. de ~, cu o pref. de A. Todorov, Bucuresti, 1961;
Tarii mele, versuri, Bucuresti, 1961;
Taras Grigorievici Sevcenko, 1814-l861, trad. de ~ (in colab.), Bucuresti, 1961;
Toamna pe sub nuci, versuri, Bucuresti, 1962;
Nicola Iankov Vaptarov, Poezii, trad. de ~, Bucuresti, 1962;
Poeti bulgari clasici si contemporani, trad. de ~, Bucuresti, 1962;
Aur, versuri din mai multe caiete, Bucuresti, 1963;
Cintece si balade, Bucuresti, 1963;
Poezii, pref. de M. Novicov, Bucuresti, 1963;
Kuceak Nahabed, Poezii, trad. de ~, Bucuresti, 1963;
Taras Sevcenko, Cobzarul, trad. de ~, cuvint inainte de M. Beniuc, Bucuresti, 1963;
Vatra fericirii, versuri, Bucuresti, 1964;
Alexandr Blok, Versuri, trad. de ~, cuvint inainte de Tatiana Nicolescu, Bucuresti, 1964;
Cartea Ralucai, versuri pentru cei mici, Bucuresti, 1965;
A doua carte a Ralucai, Bucuresti, 1965;
Cintarea Romaniei, in colab. cu N. Stoian, pref. de A. Martin, Bucuresti, 1965;
Soarele patriei, versuri, Bucuresti, 1966;
A treia carte a Ralucai, Bucuresti, 1967;
Elisabeta Bagreana, Versuri alese, trad. de ~, Bucuresti, 1967;
Nicolaus Lenau, Albigenzii. Imagini din razboiul husit. Doua poeme, trad. de ~, cuvint inainte de Sevilla Bauer-Raducanu, Bucuresti, 1967;
Pencio Slaveikov, Versuri alese, trad. de ~, Bucuresti, 1967;
Stejarul romanesc, versuri, Bucuresti, 1968;
Vioara rosie. Poezii, 1942-l967, ed. ingrijita de autor, Bucuresti, 1968;
Dictionar de poezii pentru cei mai buni copii. Bucuresti, 1970;
Purpura, aur, azur, versuri, Bucuresti, 1971;
Hai incetul, cu incetul, sa-nvatam tot alfabetul, versuri, Iasi, 1972;
Mos Arici, versuri, Bucuresti, 1972;
Dragoste suprema. Bucuresti, 1972;
A. Blok, Versuri, in romaneste de ~, Bucuresti, 1973;
Basma pentru toata saptamina. Bucuresti, 1974 (ed. II, 1978);
Zeciada, versuri, Iasi, 1974;
Saiat-Nova, Regele trubadur, poezii, in romaneste de ~, Bucuresti, 1975;
Hristo Botev, Acela nu moare!, versuri si proza, pref. si trad. versurilor de ~, tabel cronologic, note si trad. prozei de Laura Boz-Fotiade, Bucuresti, 1976;
T. G. Sevcenko, Poeme, in romaneste de ~, pref. si tabel cronologic de St. Gruia, Bucuresti, 1976;
in lume nu-s mai multe Romanii. Letopiset liric, Bucuresti, 1976;
Antologie de poezie bulgara de la inceputuri pina azi, antologie de ~ (in colab.), pref. de Simeon Hadjikosev, Bucuresti, 1977;
Anotimpuri mongole, culegere de poezie mongola contemporana, versiune romaneasca, postfata si indice bio-bibliografic de ~ (in colab.), Bucuresti, 1978;
in vatra comuna, versuri, Bucuresti, 1984;
O tara: Romania, un nume: Ceausescu, omagiul adus de poetii de peste hotare Romaniei, presedintelui tarii, antologie si versiune romaneasca de ~ si Raluca Tulbure, Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
V. Cutitaru, Carti si idei, 1972;
A. Martin, Poeti contemporani, II, 1971;
Perpessicius, Alte mentiuni de istoriografie literara si folclor. 1957-l960, 1961;
L. Ulici, in Vatra, nr. 7, 1989.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani