|
ACTIUNEA CIVILA
Când prin comiterea infracţiunii se produc şi anumite pagube materiale sau morale, se dă naştere şi unui raport juridic de drept civil, în baza căruia persoana care a suferit daune poate pretinde repararea pagubei. Asemenea pretenţii se realizează tot pe calea unei acţiuni judiciare, care are ca obiect, sub aspect substanţial, exercitarea dreptulu ... Continuare ACTIUNEA PENALA
ACŢIUNEA PENALĂ
2.1 Noţiunea de acţiune penală
Concluziile generale desprinse din prezentarea acţiunii în justiţie sunt valabile în mare măsură şi pentru acţiunea penală, ţinându-se seama de specificitatea conflictului de drept penal izvorât din săvârşirea infracţiunii şi a principiilor fundamentale de org ... Continuare ACTIUNEA IN JUSTITIE
1.1 Noţiunea de acţiune în justiţie
Se cunoaşte că norma juridică este o regulă de conduită generală, impersonală şi obligatorie, care exprimă voinţa electoratului înfăţişat de organul legislativ, regulă al cărei scop este de a asigura ordinea socială şi care poate fi adusă la îndeplinire p ... Continuare Aplicarea in timp a legii penale
Aplicarea în timp a legii penale române cunoaşte un principiu de bază şi câteva principii subsidiare.
1) Principiul activităţii legii penale române (Art. 10, Cod penal)
Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare.
Pentru a delimita sfera, vom avea în vedere 2 momente:
a) Momentul intrării # ... Continuare Economia de schimb Sistemul economiei de piata
Conceptul şi conţinutul economiei de schimb
Economia de schimb, în care piaţa are un rol hotărâtor în alocarea şi utilizarea resurselor, ca şi în organizarea, gestionarea şi reglarea economiei naţionale, s a dovedit, aşa cum experienţa acumulată până în prezent o demonstrează, sistemul economic de o deosebită performanţ& ... Continuare Definitia dreptului, comentariu.
Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementari relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva a statului.
Dreptul poate fi asemanat cu un arbore din a carui simpla tulpina se desprind numeroase ramuri care la randul lor, toate i-si trag seva din tulpina si radacina de care nu se pot detasa.
... Continuare Mostenirea
3.3.1. Generalităţi
Moştenirea era guvernată de aceleaşi dispoziţii indiferent de categoria socială: nu se cunosc norme aparte care să guverneze aparte moştenirea pentru nobili sau pentru ţărani.
Dreptul obişnuielnic a stabilit reguli care au reuşit să asigure cointeresarea membrilor familiei la mărirea şi ... Continuare Garantia obligatiilor
În vederea executării obligaţiilor întocmai şi la timpul stipulat în contract, contractele erau întărite de diferite garanţii. În dreptul feu-dal garanţiile erau de două feluri: personale şi reale.
Garanţiile reale, ca de altfel şi cele personale, dădeau o siguranţă că debitorul va executa contractul aşa cum a fost c ... Continuare Delictele
Şi în societatea feudală pentru aceste fapte era antrenată răspunderea. Nu este vorba despre o răspundere contractuală, deci în baza unui contract încheiat între părţi, ci de o răspundere extracon-tractuală numită răspundere delictuală.
Revenind la delicte ca izvor al obligaţiilor, putem releva situaţiile în care pentr ... Continuare Raspunderea. Raspunderea colectiva
În mentalitatea populară ideea justiţiei private, nu exista. Născut popor creştin, şi-a fundamentat existenţa pe precepte biblice.
Pasul fundamental în ,,etatizarea” justiţiei l-a constituit incrimi¬na¬rea la nivelul obştilor a faptelor grave. După constituirea statelor feudale acest proces s-a amplificat fără însă a face abstrac# ... Continuare INTERPRETAREA LEGII CIVILE
Definitie - Prin interpretarea legii civile “întelegem operatiunea logico-rationala de lamurire, explicare a continutului si sensului normelor de drept civil, în scopul justei lor aplicari prin corecta încadrare a diferitelor situatii din viata practica” (Beleiu).
Aceasta definitie - contine trei elemente:
- interpretarea legii este o etapa a procesului de aplicare a legii civile.
- cont ... Continuare DE LA CUTUMA LA PRAVILA
Legea ca vocabulă era uzitată chiar înainte de apariţia codificărilor, în paralel cu cea de obicei (sau drept, dreptate). Unitare ca sens, cele două cuvinte aveau etimologii diferite: cel dintâi provine din latinescul lex, în vreme ce cel de-al doilea este slavon.
Abia în secolul al XVII-lea codurile de legi oficiale proprii ţărilor româneşti. Probl ... Continuare RUDENIA. FAMILIA. MOSTENIREA
3.1. Rudenia
Principial, rudenia ca legătura existentă între două sau mai multe persoane, era stabilită în funcţie de apartenenţa la un anumit neam. Aceasta se făcea fie pe cale naturală prin naştere, fie pe cale artificială prin înfiere. Unele aspecte deosebite prezenta rudenia spirituală generată de actele sacramentale.
Linia de ... Continuare OBLIGATIILE
2.1. Consideraţii generale
Schimbul de produse dintre persoane, circulaţia bunurilor, îndeo-sebi după descompunerea obştilor săteşti, şi cristalizarea proprietăţii private au fost realităţi ce trebuiau să se găsească şi în drept.
Tot în ideea de echitate s-a născut şi instituţia delictului sau cvaside ... Continuare PERSOANELE
Conceptul de personalitate juridică – capacitatea juridică generală a persoanei de a avea drepturi şi obligaţii – aşa cum este definit în zilele noastre este rezultatul unei evoluţii istorico-juridice. Conţinutul său a fost indisolubil conex cu mutaţiile ce s-au produs la nivelul societăţii (mutaţii dislocatoare generale).
1.1 ... Continuare JUSTITIA
4.1. Organizarea judecătorească
4.1.1. Justiţia şi sarcinile ei
Conceptul de justiţie în sensul cel mai larg, include atât sistemul organelor acreditate cu înfăptuirea ei, cât şi activitatea desfăşurată de aceste organe.
4.1.2. Organizarea judecătorească
Una din formele fundamentale de activitate a fiecărui stat e ... Continuare FORMAREA DREPTULUI ROMANESC
FORMAREA DREPTULUI ROMÂNESC
3.1. PREMISELE
3.1.1. Părăsirea Daciei de către romani
Romanizarea rapidă şi intensivă a Daciei, fenomen ireversibil, a continuat în perioada migraţiilor când datorită riscurilor la care a fost supusă populaţia daco-romană de la oraşe, mai puternic romanizată, s-a deplasat spre ţinuturile rur ... Continuare DUALISMUL JURIDIC IN DACIA
DUALISMUL JURIDIC ÎN DACIA
2.1. Organizarea centrală
Deşi teritoriul Daciei nu a ajuns în întregime sub stăpânirea romană, influenţele civilizaţiei romane, s-au manifestat şi dincolo de provincia imperială.
Doi împăraţi au reorganizat succesiv Dacia romană: HADRIAN (117–138) în urma unei răscoale împarte teritoriul în tr ... Continuare DREPTUL GETO-DAC
DREPTUL GETO-DAC
1.1. CONTEXTUL ISTORICO-POLITIC
Lipsa surselor de informare asupra societăţii dace nu este ab¬so¬lu¬tă; cu toate că sunt ,,destul de vagi şi confuze” permit totuşi con¬tu¬ra¬rea unei imagini.
Deşi din secolul IV î. Hr. societatea dacă a fost organizată în u¬niu¬ni de triburi, nu se poate susţine că acestea repre¬zen¬¬ta ... Continuare PERIODIZAREA ISTORIEI DREPTULUI ROMANESC
Periodizarea istoriei dreptului poate constitui motiv de con¬tro¬ver¬se. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ştiinţele istorice există discuţii în ceea priveşte calificarea şi clasificarea timpului istoric. Utilitatea pe¬riodizării nu este numai didactică.
Limitele ,,timpurilor” juridice se întrepătrund până la epoca lui CUZA şi condi¬ ... Continuare
|
