|
SUBMINAREA ECONOMIEI NAŢIONALE(art. 165 C. pen.)
1. Conţinutul legal:
“Fapta de a folosi o unitate din cele la care se referǎ art. 145 C. pen, ori de a împiedeca activitatea normalǎ a acesteia, dacǎ fapta este de naturǎ sǎ submineze economia naţiomalǎ, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Dacǎ fapta prevǎzutǎ în alineatul precedent a p ... Continuare ACTELE DE DIVERSIUNE (art.163 C. pen.)
1. Conţinutul legal:
„Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, în întregime sau în parte, prin explozii, incendii sau în orice alt mod, a uzinelor, instalaţiilor industriale, cǎilor de comunicaţie, mijloacelor de transport, mijloacelor de telecomunicaţie, construcţiilor, produselor industriale sau agricole ori a altor bunuri, dacǎ ... Continuare ATENTATUL CONTRA UNEI COLECTIVITǍŢI (art. 161 C. pen.)
1. Conţinutul legal:
„Atentatul sǎvârşit contra unei colectivitǎţi prin otrǎviri în masǎ, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de naturǎ sǎ slǎbeascǎ puterea de stat, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţǎ sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. ”
2. Condiţii preexistente: ... Continuare ATENTATUL CARE PUNE ÎN PERICOL SIGURANŢA STATULUI (art.160 C.pen)
1. Conţinutul legal:
“Atentatul sǎvârşit contra vieţii, integritǎţii corporale ori sǎnǎtǎţii unei persoane care îndeplineşte o activitate importantǎ de stat sau altǎ activitate publicǎ importantǎ, în împrejurǎri care fac ca fapta sǎ punǎ în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu detenţiu ... Continuare ACŢIUNI DUŞMǍNOASE CONTRA SIGURNŢEI STATULUI (ART.158 C.pen)
1. Conţinutul legal:
„Faptele prevǎzute în art. 155 şi 156, sǎvârşite de un cetǎţean strǎin sau de o persoanǎ fǎrǎ cetǎţenie care nu domiciliazǎ pe teritoriul statului român, se pedepsesc cu detenţiunea pe viaţǎ sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi”.
2. Condiţii preexi ... Continuare TRǍDAREA PRIN TRANSMITERE DE SECRETE (ART.157 C.pen)
1. Conţinutul legal:
“Transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii strǎine ori agenţi ai acestora, precum şi procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat, ori deţinerea de asemenea documente de cǎtre cei care au calitatea de a le cunoaşte, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii strǎine ori agen# ... Continuare INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI STATULUI
ASPECTE GENERALE :
Infracţiunile contra siguranţei statului reprezintǎ prima grupǎ de infracţiuni care se studiazǎ, din partea specialǎ a dreptului penal.
Acest aspect are la bazǎ faptul cǎ, siguranţa statului este valoarea socialǎ fundamentalǎ fǎrǎ de care celelalte valori nu ar putea exista.
Siguranţa statului es ... Continuare Efectele Convenţiei Drepturilor Omului asupra sistemului judiciar român
După ce am analizat, foarte succint, efectele pe care le produce sau le poate produce Convenţia asupra sistemelor juridice naţionale, rămâne să urmărim în această ultimă secţiune în ce măsură constantele existente la nivel european se regăsesc şi la nivelul sistemului juridic român şi care sunt modalităţile prin care s ... Continuare Natura juridică a Curţii. Efecte
Am văzut mai sus amploarea efectelor Curţii în sistemele juridice ale statelor membre. Se mai poate vorbi în aceste condiţii despre o instanţă de drept internaţional? În doctrină, se vorbeşte din ce în ce mai insistent despre o natură juridică de curte constituţională a instanţei europene , idee care are suficient de multe argumente ... Continuare Efectele deciziilor Curţii în dreptul intern
Aşa cum spuneam mai sus, asupra acestui subiect planează multe incertitudini. Două sunt raţiunile care pot justifica o astfel de concluzie privind actele emise în cadrul unei organizaţii internaţionale: contactul dintre dreptul internaţional derivat şi cel naţional este de dată relativ recentă, iar, în ceea ce priveşte cea mai mare parte ... Continuare Efectele Convenţiei Drepturilor Omului în dreptul intern al statelor membre
Atunci când analizăm efectele pe care textul Convenţiei le are în dreptul intern, nu trebuie pierdut din vedere scopul juridic al instituirii sale: o armonizare a legislaţiei şi practicii la nivel european, în scopul garantării efective a unui standard minim al protecţiei drepturilor fundamentale. Acest sistem, cel al unei Curţii supranaţionale, îşi dov ... Continuare Competenţa Curţii Drepturilor Omului
Nici o dispoziţie a Convenţiei nu tratează în mod expres competenţa Curţii, însă anumite reguli privind această materie sunt expuse în cadrul dispoziţiilor privind condiţiile de admisibilitate. În mod frecvent, fosta Comisia sau Curtea au respins plângeri individual care nu intrau în cadrul competenţelor lor pe motiv că, în baza art. 35, fostu ... Continuare Plangerile abuzive
Autorii Convenţiei au avut serioase temeri că aceasta ar putea fi utilizată pentru scopuri exclusiv politice şi au introdus această condiţie de admisibilitate a plângerilor, practica dovedind până la ora actuală că această temerea a fost nefondată. În aceste condiţii, organele de la Strasbourg, în special fosta Comisie, au elaborat juris ... Continuare Epuizarea căilor de recurs interne la drepturile omului
Condiţia care intră însă cel mai des în atenţia organelor de control ale Convenţiei este cea a obligativităţii epuizării căilor de atac interne înainte de sesizarea Curţii. Prevăzută de art. 35, având ca fundament principiul subsidiarităţii controlului exercitat de Curte, este în deplină concordanţă cu principiile ... Continuare Calitatea de victimă a drepturilor omului
Potrivit art. 34 o plângere individuală poate fi introdusă de către orice persoană fizică , grup de particulari sau organizaţie neguvernamentală . Atunci când plângerea este introdusă de către un grup de persoane fizice, fiecare dintre membri grupului de particulari, pe care îi leagă un interes comun, trebuie să poată fi considerat victim ... Continuare Organizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului
Instanţa de control europeană este formată din judecători, fiecare stat membru al Consiliului Europei fiind reprezentat de câte un judecător câte un judecător , nu neapărat cetăţean al său, pe o perioadă de 6 ani. Judecătorii îşi exercită atribuţiile în nume personal, şi nu în numele ori în folosul statului care i-a nu ... Continuare Teoria marjei de apreciere
Caracterul subsidiar al controlului exercitat de către Curte şi dorinţa acesteia de a păstra diversitatea culturală a Europei, ca o constantă a patrimoniului său spiritual, impun lăsarea la dispoziţia statelor a unei oarecare puteri de a stabili ele însele condiţiile şi circumstanţele exacte ale respectării drepturilor fundamentale î ... Continuare Interpretarea Convenţiei - Reguli generale de interpretare
Potrivit art. 32 din Convenţie, fostul art. 45, competenţa Curţii se întinde la toate litigiile privind aplicarea şi interpretarea Convenţiei şi a protocoalelor adiţionale, apreciindu-se că Convenţia are ca rol, iar interpretarea ca obiect a asigura în cel mai eficace mod protecţia persoanelor vizate . Instituţie de drept internaţional, d ... Continuare 1.2 Istoricul şi evoluţia Convenţiei Europene a Drepturilor Omului
Lansată o dată cu faimoasele discursuri ale lui Winston Churchill în anii de după terminarea celui de-al doilea război mondial, mişcarea pan-europeană de care vorbeam mai sus a apărut cu ocazia Congresului Europei de la Haga din mai 1948, unde s-au reunit oameni politici şi intelectuali, reprezentând „comunităţile vivante europene” şi care au ... Continuare Protecţia internaţională a drepturilor omului
Dreptul internaţional modern al drepturilor omului s-a născut la finele celui de al doilea război mondial când descoperirea şi dezvăluirea atrocităţilor comise în timpul Holocaustului, în care se estimează că au decedat peste 10 milioane de persoane, a relevat necesitatea codificării unor standarde internaţionale de protecţie a drepturilo ... Continuare
|
