Reproducem un fragment din publicatia “Etica jurnalism si publicitate” (o publicatie Freedom House) care se refera la
raporturile dintre relatiile publice si jurnalism si de asemenea la relatiile dintre publicitate si jurnalism în context românesc:
Ce este un anunt publicitar ? Când este corect pentru o companie sa încerce sa influenteze ceea ce se scrie sau se
spune despre ea în mass-media? ... Continuare
Reclama-forta economica. fizionomie
Reprezinta sursa majora de venit pentru ziarele care apar zilnic – cam 72%. Daca presupunem ca un consumator
plateste costul total al reclamelor, asta ar însemna, conform statisticilor, ca în 1969, o familie ar plati 83 dolari. Astfel,
costul final al ziarelor, inclusiv cele de duminica, ar fi cam 37 dolari plat iti direct de consumator + 83 dolari pentru reclame,
deci cam 120 dolari pe ... Continuare
Rolul publicitatii: cIteva directii benefice In economia de piata
Actionând sub diferite forme, structuri si modalitati, publicitatea, pe ansamblul ei, stimuleaza starea de sanatate si
evolutia economiei de piata în directiile: dezvoltarea spatiului economic, cresterea puterii de cumparare a populatiei,
stimularea vointei de cumparare, întretinerea luptei concurentiale, standardizarea produselor, cresterea rolului marcilor,
stimularea unor noi tehnici de ... Continuare
Opinia publica si propaganda
Asa cum a fost definita, opinia publica este receptiva în mod diferentiat fata de propaganda dat fiind faptul ca acest
concept este complex si contradictoriu. Încercam sa-l schitam structural. Propaganda reprezinta o “activitate sistematica
de transmitere, promovare sau raspândire a unor doctrine, teze sau idei de pe pozitiile unei anumite grupari sociale si
ideologii, în scopul influentarii, ... Continuare
Propaganda si manipulare
Asupra modului în care propaganda si manipularea individului influenteaza opinia publica în câmp politic sunt de
retinut opiniile lui Rémy Rieffel din studiul “Presa si viata politica” (în vol. “Médias” coord. C. J. Bertrand 1995, op. cit.).
Care este rolul pozitiv al presei? Unul dintre cei care au relevat acest rol (în mod special al presei scrise) în constituirea
dezbaterii asupra ... Continuare
Marketingul politic
unor lupte si
contradictii neîntrerupte si imprevizibile în deznodamânturi, multi lideri politici, cu deosebire cei dornici de voturi si implicit
de Putere, îsi construiesc cu îndaratnicie imaginea. Acestea atârna în masura determinanta de marketingul politic. Inspirat
ca tehnica din metodele comerciale, marketingul politic defineste de fapt actiunea prin care se poate “vinde” un om ... Continuare
La un nou spatiu public, un nou actor
Jurnalistul de astazi este considerat, un actor principal în lantul comunicarii mediatice. El joaca sau ar trebui sa joace
roluri de lider de opinie; el îsi asuma responsabilitati civice si social-politice, din unghiul de vedere al obiectivitatii faptelor,
“sacre”, al echidistantei si al exprimarii adevarului la nivel accesibil si cu acuratetea stilistica impusa de subiect. În
contextul ... Continuare
Spatiul public contemporan. rel atia actori–public-influente
Nu putem defini cât mai corect posibil relaia spatiu public contemporan-lideri, jurnalisti si receptori fara sa nu amintim
ca presa este (cel putin virtual si frecvent partial) un factor de civism si depolitizare a demersurilor ei. Asumându-si rolul
de “câine de paza” al societatii si de aici, prin functii, mesaje si actiuni investigative, atributul de “putere în stat”, presa
este si ... Continuare
Modelele limitate: fluxul In doi pasi
Cel mai citat model este cel propus de Elihu Katz: “Fluxul în doi pasi”. Acest model presupune ca, în drumul sau catre
public, mesajul presei este filtrat de un factor intermediar, denumit liderul de opinie.
Acesta decodeaza mesajele în termenii experientei grupului sau (T. O’Sullivan, et alii). El nu reprezinta o pozitie
stabila constanta, ci una intermediara. Pe de o parte este un factor ... Continuare
Influenta diferentiata a modelelor de presa
Presa exercita în mod indiscutabil o influenta anume asupra publicului. Aceasta este teoretizata sub numele de efecte
de presa. Efectele se masoara potrivit unor criterii date de modelele adecvate total/partial sau inadecvate publiculuireceptor.
Influenta poate fi pozitiva sau negativa. Sau poate lipsi.
Efectele depind de tipul canalului de transmisie, de profilul publicatiei si pot fi ... Continuare
Atribute esentializate ale functiilor de prim–plan
a. FUNCTIA DE INTERPRETARE
Acesta slujeste genurile de opinie (comentative) si se structureaza pe principiul “faptele sunt sacre, comentariile
libere”. Este cea mai importanta functie a mess-media, ea îsi exercita atributele dupa urmatoarele criterii:
- - definirea momentului celui mai oportun în a face public un eveniment care se preteaza la comentarii. Aceasta
definire cade în competenta ... Continuare
Un model de comunicare ambivalent
Depasite de tehnologii si noi configuratii mediatice, de la o etapa istorica la alta, uneori chiar pe rastimpul a doua-trei
decenii, paradigmele de studiu sociologic Societatea de masa (M-1), Cultura de masa (M- 2) si Mass-media (M-3) îsi
revendica, la început de secol 21, reevaluari în sfera continuturilor, formelor, interconexuinilor, impuse de noul concept
global lansat de Bernard Mičge: ... Continuare
Spre definirea genului publicistic si a publicisticii
Trebuie sa ne întoarcem tot la explcatia clasica a cuvântului “gen”, careia sa-i relevam continutul prin raportarea la
presa. În teoria literaturii, prin “gen” se defineste: “o categorie care cuprinde opere literare cu anumite trasaturi reiesite din
modul de reprezentare a omului, de exemplu genul liric, epic si dramatic” (cf. George Macovescu, Introducere în stiinta
literaturii).
În teoria ... Continuare
Tipologia genurilor presei
Dupa cum în literatura beletristica s- au cristalizat genuri (specii) de traditie si în presa putem face aceeasi afirmatie,
cu deosebirea ca opiniile despre acestea din urma nu au iscat atât de multe dispute, atât de multe lucrari de specialitate.
Este cert ca înainte de a le defini si a le ierarhiza, potrivit unor criterii si norme afine sau deosebitoare, în functie de teme
si tipurile de ... Continuare
De la etimologie la sistemul genurilor artistice
Din mai multele acceptii ale latinescului “genus”-“generis” (nastere, origine, rang, familie, neam, popor, rasa, GEN,
SPECII) dictionarele au retinut sensul de baza, transcris cu majuscule si explicat astfel: “clasa de obiecte având aceleasi
note esentiale si cuprinzând cel putin doua specii” (DEX). În Petite Larousse, genul este definit în felul urmator:
“Subdivision de la famille qui se ... Continuare
Mesajele mass–media ca literatura–document
Prin enuntul acestui subcapitol avem în vedere, în primul rând, anumite genuri publicistice, “de granita”, apte sa
comunice mesaje mass-media în structuri narative moderne preponderent conotative, aduse în pragul literaturii de
fictiune. Bunaoara volumele de memorialistica, biografiile romantate, cartile de reportaje literare, antologiile de pamflete
sau de tablete, unele texte “de autor” ... Continuare
Raportul adevar -fictiune In dubla intentie a limbajului, stilul publicistic
Înca de la ctitoria ei, presa româna, prin I. H. Radulescu, anticipa clasica definitie a dublei intentii a limbajului, datorata
lui Tudor Vianu: tranzitiva si reflexiva. Din împletirea notionalului cu emotionalul se naste stilul publicistic, ca fapt de limba,
“limba stiintei si a duhului”, în termenii de astazi limba notionala (neartistica) si limba emotionala (artistica) (I. H.
Radulescu, ... Continuare
Mesajul ca definitie generala si mesajul de presa
Orice tip de comunicare presupune existenta unui mesaj. Sociologii culturii de masa, printre ai carei reprezentanti îl
retinem pe primul loc pe Abraham Moles, au întreprins demersuri în tentativa de a aplica teoria comunicarii –
INFORMATICA – la studiul operei de arta si al celei jurnalistice. Potrivit definitiei care i s-a dat în teoria comunicarii,
MESAJUL, ca suport fizic si psihofizic al ... Continuare
Titrajul ca vizualizare
Prin titraj întelegem patru componente care se interconditioneaza si se pot înlocui unele cu altele: supratitlul, titlul,
subtitlul, intertitlul.
Un bun titlu de presa este acela care se caracterizeaza prin concizie, trasaturi de design vizibile (dimensiunea
literelor, coloristica, punctuatia), el având urmatoarele functii:
1) 1) Esentealizeaza subiec tul, rezumându-l în 1-2-3 propozitii.
2) ... Continuare
Dramatizarea In locul rezumatului
Rezumat (în naratiunea de presa), înseamna un mod narativ, un mod de a spune prescurtat despre ce este vorba. În
rezumat auzim fie vocea autorului, fie a interlocutorului.
Dramatizarea presupune tensiune, explorare interioara, arta compozitionala.
Dramatizarea ex clude, rezumatul include.
Rezumatul ofera linii generale ale subiectului, detalii considerate de reporteri necesare, prezentare ... Continuare
