Referate jurnalism - referatele de care ai nevoie






De la ziaristica rutiniera la jurnalistica integrata stiintei si tehnologiei

Jurnalismul ca stiinta moderna, nu numai ca practica rutiniera traditionala, se deosebeste esential de vechiul jurnalism. Ideologizat într-o directie unica, circumscris doctrinei si modelelor de presa totalitariste, limitat tematic si încorsetat stilistic, vechiul jurnalism românesc a fost separat de stiinta si tehnologiile moderne din tarile dezvoltate. În ciuda oricaror restrictii ideologico- ...
Continuare

In sistemul noilor constrAngeri: cautari, solutii, perspective

Mass-media din România anilor postrevolutionari a fost pusa în fata unor serioase probleme de ordin economic, care i-au încetinit drumul spre dobândirea unei autonomii financiare. În sinteza ele stau sub semnul constrângerilor economice, a costurilor globale (financiare, energetice, temporale, psiho-afective). Sursele acestor constrângeri sunt: 1) 1) Cresterea permanenta a preturilor la materi ...
Continuare

De la telerevolutie In paginile ziarelor: arii tematice soc

Statul totalitarist, cu o economie supercentralizata, se destramase la modul proclamativ într- o singura zi istorica: 22 Decembrie 1989. Revolutia în direct la televiziune, "Telerevolutia", semnifica prin proclamatia catre tara începutul unei noi istorii, a statului de drept, trasat în liniile democratiei, ale restructurarii economiei, prin descentralizare, spre privatizarea principalelor ei do ...
Continuare

Publicitate si jurnalism

Reproducem un fragment din publicatia "Etica jurnalism si publicitate" (o publicatie Freedom House) care se refera la raporturile dintre relatiile publice si jurnalism si de asemenea la relatiile dintre publicitate si jurnalism în context românesc: Ce este un anunt publicitar ? Când este corect pentru o companie sa încerce sa influenteze ceea ce se scrie sau se spune despre ea în mass-media? În ...
Continuare

Reclama-forta economica. fizionomie

Reprezinta sursa majora de venit pentru ziarele care apar zilnic - cam 72%. Daca presupunem ca un consumator plateste costul total al reclamelor, asta ar însemna, conform statisticilor, ca în 1969, o familie ar plati 83 dolari. Astfel, costul final al ziarelor, inclusiv cele de duminica, ar fi cam 37 dolari plat iti direct de consumator + 83 dolari pentru reclame, deci cam 120 dolari pe an. Ar ...
Continuare




Rolul publicitatii: cIteva directii benefice In economia de piata

Actionând sub diferite forme, structuri si modalitati, publicitatea, pe ansamblul ei, stimuleaza starea de sanatate si evolutia economiei de piata în directiile: dezvoltarea spatiului economic, cresterea puterii de cumparare a populatiei, stimularea vointei de cumparare, întretinerea luptei concurentiale, standardizarea produselor, cresterea rolului marcilor, stimularea unor noi tehnici de come ...
Continuare

Opinia publica si propaganda

Asa cum a fost definita, opinia publica este receptiva în mod diferentiat fata de propaganda dat fiind faptul ca acest concept este complex si contradictoriu. Încercam sa-l schitam structural. Propaganda reprezinta o "activitate sistematica de transmitere, promovare sau raspândire a unor doctrine, teze sau idei de pe pozitiile unei anumite grupari sociale si ideologii, în scopul influentarii, s ...
Continuare

Propaganda si manipulare

Asupra modului în care propaganda si manipularea individului influenteaza opinia publica în câmp politic sunt de retinut opiniile lui Rémy Rieffel din studiul "Presa si viata politica" (în vol. "Médias" coord. C. J. Bertrand 1995, op. cit.). Care este rolul pozitiv al presei? Unul dintre cei care au relevat acest rol (în mod special al presei scrise) în constituirea dezbaterii asupra democratie ...
Continuare

Marketingul politic

unor lupte si contradictii neîntrerupte si imprevizibile în deznodamânturi, multi lideri politici, cu deosebire cei dornici de voturi si implicit de Putere, îsi construiesc cu îndaratnicie imaginea. Acestea atârna în masura determinanta de marketingul politic. Inspirat ca tehnica din metodele comerciale, marketingul politic defineste de fapt actiunea prin care se poate "vinde" un om poltic, nu ...
Continuare

La un nou spatiu public, un nou actor

Jurnalistul de astazi este considerat, un actor principal în lantul comunicarii mediatice. El joaca sau ar trebui sa joace roluri de lider de opinie; el îsi asuma responsabilitati civice si social-politice, din unghiul de vedere al obiectivitatii faptelor, "sacre", al echidistantei si al exprimarii adevarului la nivel accesibil si cu acuratetea stilistica impusa de subiect. În contextul concret ...
Continuare

Spatiul public contemporan. rel atia actori-public-influente

Nu putem defini cât mai corect posibil relaia spatiu public contemporan-lideri, jurnalisti si receptori fara sa nu amintim ca presa este (cel putin virtual si frecvent partial) un factor de civism si depolitizare a demersurilor ei. Asumându-si rolul de "câine de paza" al societatii si de aici, prin functii, mesaje si actiuni investigative, atributul de "putere în stat", presa este si creatoarea ...
Continuare

Modelele limitate: fluxul In doi pasi

Cel mai citat model este cel propus de Elihu Katz: "Fluxul în doi pasi". Acest model presupune ca, în drumul sau catre public, mesajul presei este filtrat de un factor intermediar, denumit liderul de opinie. Acesta decodeaza mesajele în termenii experientei grupului sau (T. O'Sullivan, et alii). El nu reprezinta o pozitie stabila constanta, ci una intermediara. Pe de o parte este un factor inov ...
Continuare

Influenta diferentiata a modelelor de presa

Presa exercita în mod indiscutabil o influenta anume asupra publicului. Aceasta este teoretizata sub numele de efecte de presa. Efectele se masoara potrivit unor criterii date de modelele adecvate total/partial sau inadecvate publiculuireceptor. Influenta poate fi pozitiva sau negativa. Sau poate lipsi. Efectele depind de tipul canalului de transmisie, de profilul publicatiei si pot fi puternic ...
Continuare

Atribute esentializate ale functiilor de prim-plan

a. FUNCTIA DE INTERPRETARE Acesta slujeste genurile de opinie (comentative) si se structureaza pe principiul "faptele sunt sacre, comentariile libere". Este cea mai importanta functie a mess-media, ea îsi exercita atributele dupa urmatoarele criterii: - - definirea momentului celui mai oportun în a face public un eveniment care se preteaza la comentarii. Aceasta definire cade în competenta rep ...
Continuare

Un model de comunicare ambivalent

Depasite de tehnologii si noi configuratii mediatice, de la o etapa istorica la alta, uneori chiar pe rastimpul a doua-trei decenii, paradigmele de studiu sociologic Societatea de masa (M-1), Cultura de masa (M- 2) si Mass-media (M-3) îsi revendica, la început de secol 21, reevaluari în sfera continuturilor, formelor, interconexuinilor, impuse de noul concept global lansat de Bernard Mičge: soc ...
Continuare

Spre definirea genului publicistic si a publicisticii

Trebuie sa ne întoarcem tot la explcatia clasica a cuvântului "gen", careia sa-i relevam continutul prin raportarea la presa. În teoria literaturii, prin "gen" se defineste: "o categorie care cuprinde opere literare cu anumite trasaturi reiesite din modul de reprezentare a omului, de exemplu genul liric, epic si dramatic" (cf. George Macovescu, Introducere în stiinta literaturii). În teoria pr ...
Continuare

Tipologia genurilor presei

Dupa cum în literatura beletristica s- au cristalizat genuri (specii) de traditie si în presa putem face aceeasi afirmatie, cu deosebirea ca opiniile despre acestea din urma nu au iscat atât de multe dispute, atât de multe lucrari de specialitate. Este cert ca înainte de a le defini si a le ierarhiza, potrivit unor criterii si norme afine sau deosebitoare, în functie de teme si tipurile de mesa ...
Continuare

De la etimologie la sistemul genurilor artistice

Din mai multele acceptii ale latinescului "genus"-"generis" (nastere, origine, rang, familie, neam, popor, rasa, GEN, SPECII) dictionarele au retinut sensul de baza, transcris cu majuscule si explicat astfel: "clasa de obiecte având aceleasi note esentiale si cuprinzând cel putin doua specii" (DEX). În Petite Larousse, genul este definit în felul urmator: "Subdivision de la famille qui se désco ...
Continuare

Mesajele mass-media ca literatura-document

Prin enuntul acestui subcapitol avem în vedere, în primul rând, anumite genuri publicistice, "de granita", apte sa comunice mesaje mass-media în structuri narative moderne preponderent conotative, aduse în pragul literaturii de fictiune. Bunaoara volumele de memorialistica, biografiile romantate, cartile de reportaje literare, antologiile de pamflete sau de tablete, unele texte "de autor" ("cro ...
Continuare

Raportul adevar -fictiune In dubla intentie a limbajului, stilul publicistic

Înca de la ctitoria ei, presa româna, prin I. H. Radulescu, anticipa clasica definitie a dublei intentii a limbajului, datorata lui Tudor Vianu: tranzitiva si reflexiva. Din împletirea notionalului cu emotionalul se naste stilul publicistic, ca fapt de limba, "limba stiintei si a duhului", în termenii de astazi limba notionala (neartistica) si limba emotionala (artistica) (I. H. Radulescu, Scri ...
Continuare

referatele tale de nota 10

Referate jurnalism

1 2 3 4 5 6











Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani