Referate jurnalism - referatele de care ai nevoie






Cine l-a precedat pe gutenberg

Numite "cronici" (în Babilon si Egipt), "efemeride" (la greci), "buletine" (Ti Bao, la chinezi), Analele pontifilor" sau "Acta Diurna" (la romani), primele începuturi ale comunicarii scrise au fost continuate în Evul Mediu cu activitatile "nuvelistilor", raspânditori de noutati, "novellanti" (în Italia) si "nouvellistes" (în Franta). Acestia erau organizati în birouri de redactare si de copiere ...
Continuare

Comunicarea Inaintea scrierii

Îl lasam aici pe JEAN-NÖEL JEANNENEY sa ne faca o succinta descriere: "La origine, forma cea mai primitiva a comunicarii în masa este indicarea publica a unui fapt foarte simplu si care poate fi prevazut: într -o perioada când scrierea nu exista, o crestatura într-un copac, o piatra colorata, o ramura rupta însemna pentru omul primitiv apropierea inamicului, ori faptul ca vânatul a trecut pe ai ...
Continuare

Nostalgic, la geneza scrierii dintAi

Ma socotesc un privilegiat ca în aceasta schita de început asupra presei, îmi întorc gândurile în tara în care a pus piciorul, cu secole în urma, unul dintre primii nostri români peregrini, NICOLAE MILESCU -SPATARUL, evocându-i dimensiunile în memorialul JURNAL DE CALATORIE ÎN CHINA. În plina eflorescenta a presei, spre mijlocul deceniului VII al secolului al XX-lea, descindeam si eu în CHINA, ...
Continuare

Tipologia functiilor/disfunctiilor.

Definirea si clasificarea functiilor socio-culturale ale mass-media îmbraca diferite aspecte de ordin metodologic impuse de mai multi factori: caracterul orânduirii din care deriva regimul de presa; urmeaza, în subsidiar, dar nu lipsit de semnificatie, factorul apartenenta institutiei de presa/profilul acesteia; în plan mai larg, participantii la comunicarea sociala; în sfârsit, tipologia mijlo ...
Continuare

Functii ale comunicarii

A. A. Definitie. Paradigma functionalitatii. Din cele 7 acceptii semantice pe care DEX-ul ni le ofera pentru termenul functie/functii, nici una nu are tangenta cu universul mediatic. În "Dictionar de sociologie", (1993, Bucuresti, Ed. Babel), Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu definesc functia ca fiind "contributia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerinte a sistemului din care fac ...
Continuare




CAmpuri de aplicare ale comunicarii

Începem prin a ne îndoi noi î nsine daca titlul acestui subcapitol este bine ales si daca vom fi în stare sa dam câteva raspunsuri macar satisfacatoare fata de tot ce am teoretizat/reteoretizat pâna aici, ghidati de anticamera pragmaticii, numita stiintele informatiei si comunicarii, redundantul SIC. Îndoiala noastra cu privire la câmpurile aplicative ale comunicarii este pe deplin tolerata (ca ...
Continuare

Teorii ale comunicarii. cAmpuri aplicative

Dupa ce am trecut în revista sumar paradigmele "comunicarea", "tipologia comunicarii", prezentam esentializat cele trei teorii ale comunicarii: a) a) mass-media, b) b) telecomunicatiile, c) c) informatica. Pentru mai buna întelegere a teoriilor comunicarii, rememoram punctele lor nodale si interferentele: în secolul 15 - tipografia; în secolul 19 - inventarea telegrafului, revolutia transpor ...
Continuare

Etologia sau comunicarea non-umana

Termenul etologie, potrivit DEX - ului are doua acceptii: 1) 1) Discplina care studiaza moravurile si obiceiurile popoarelor. 2) 2) "Ramura a biologiei moderne care studiaza comportamentul, modul de viata al animalelor si plantelor. (op. cit., p 321). Întemeiata de biologul O. Heinroth, etologia si-a cristalizat studiile sale despre animale si vietuitoare în mai multe compartimente, astfel: Ř ...
Continuare

Comunicare umana non-verbala

Omul este dotat sa comunice coerent si pe deplin cu semenii sai prin viu grai, prin scris sau prin vocabularul semnelor. Acesta mai este numit si limbajul corpului, modalitate care completeaza limbajul propriu-zis, cel constituit din cuvinte îmbinate în propozitii si fraze, dupa reguli gramaticale, morfologice, sintactice si fonetice. Comunicarea prin semne este denumita comunicare nonverbala s ...
Continuare

Modele In comunicarea mediatica

Decenii de-a rândul, matematicieni, fizicieni, lingvisti, sociologi, alti specialisti preocupati de cum se comunica au creat modele-teorii bazate pe conceptii liniare sau circulare, mai toate de sorginte anglo-saxona, care s- au generalizat, sau mentinut/se mentin înca, date fiind multele lor puncte comune. În sinteza, începem cu reamintirea modelului liniar al lui Harold D. Lasswell, arhicunos ...
Continuare

Comunicare-tipologie-functii

Concept fundamental în sociologia si psihologia sociala, COMUNICAREA ocupa un spatiu privilegiat în stiintele comunicarii, devenite discipina stiintifica autonoma la cumpana secolului trecut. Termenul în sine provine de la lat. "comunico", mostenit sub forma "cuminica" (= a se împartasi, în acceptie ecleziastica), înteles care s- a pastrat si în latina târzie, având ca oponent pe "excomunicare" ...
Continuare

Audienta

Termenul audienta nu este sinonim cu cel de receptor sau public-receptor, cum se mai crede de catre unii. DEX-ul îl explica semantic asa cum s- a încetatenit: 1) 1) "Întrevedere acordata unui solicitator de catre o persoana care detine o functie de raspundere. 2) 2) Acceptare entuziasta a ceva. 3) 3) Expr. "A avea audienta la... = a trezi interesul sau a avea influenta asupra unui public numer ...
Continuare

Alte disocieri semantice

1) 1) În teoria informatiei: "Orice fenomen local si instantaneu sau în stare locala si instantanee" 2) 2) În matematica: "Notiune de baza din domeniul teoriei probabilitatilor, care exprima producerea sau neproducerea unui fenomen în cadrul unui experiment" (DEX, cit., p. 353). 3) 3) EVENIMENT DISCURSIV: "...eveniment cultural iesit din comun, cu granite bine definite, care se sprijina pe per ...
Continuare

E v e n i m e n t u l

Definit imprecis ca teorie în sine, comentat divers ca semnificatie decurgând în planul REALULUI sau al INFORMATIEI , evenimentul de presa reprezinta de fapt o opozitie între realitatea ca atare si discursul jurnalistic generat din decuparile realului purtator de virtuti evenimentiale. Se impune, în consecinta, sa disociem din start faptul ca din zonele ocurentelor brute ale vietii material/spi ...
Continuare

Eveniment-efecte-audienta

Din punctul de vedere al semnificatiilor celor mai probatoare pentru ratiunea de a fi a mass-media, tripticul EVENIMENT-EFECTE-AUDIENTA se situeaza pe primul loc în perimetrul S I C. Explicatiile sunt de natura sociala în primul rând. Nu orice fapt de viata, nu orice întâmplare, nu orice persoana, nu orice actiune, pe scurt nu orice "felie" a realitatii sau a universului existential uman, în to ...
Continuare

A informa-informatie-informare

Acest triptic lexical sta la baza comunicarii. Începând cu "Acta diurna populi romani" pâna la "jurnalul electronic" de astazi, adica din anul 59 î.e.n., din timpul lui Iulius Cezar, pâna în 2001, timpul "Jurnalistului universal", societatea si-a cladit edificiile culturii spirituale si materiale sprijinindu-se pe verbul de temelie (a) INFORMA, iar în existenta neîntrerupta a acestuia pe doua d ...
Continuare

Mesajul-codul-emitatorul-receptorul-codul de semnificatii

La modul general, prin mesaj întelegem ceea ce ni se transmite în procesul comunicarii. Sub girul lucrarilor academice, mesajul este definit astfel: 1. 1. Apel oral sau scris (cu caracter oficial) adresat poporului, armatei etc. 2. 2. Ceea ce se preda sau se comunica cuiva, ceea ce trebuie predat sau comunicat cuiva; stire, veste, comunicare. Din fr. "message" (cf. DEX, 1996, editia a II-a, Un ...
Continuare

Conceptul comunicare de masa

Raportat la cei 3-M, conceptul comunicare de masa se asociaza, de obicei, cu ceea ce transmit mesajele ziarelor, revistelor, televiziunii, radioului sau publicitatii. În cercetarea de tip dictionar referitoare la conceptele fundamentale din stiintele comunicarii JOHN HARTLEY avertizeaza: "Termenul în sine trebuie folosit cu multa atentie. Cuvântul "masa" ar putea încuraja o replica inconstienta ...
Continuare

Disocieri necesare: societatea de masa-comunicare de masa

Vorbind despre societatea contemporana, trebuie sa ne edificam asupra conceptului care i se suprapune, acela al SOCIETATII DE MASA, definite de mai multi teoreticieni, între care L. Wirth, P. Beaud, J. Ryan etc. ale caror opinii sunt sintetizate în DICTIONAR DE SOCIOLOGIE, (1993, Bucuresti, ed. Babel, alcatuit de Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu). În câteva linii definitorii societatea de masa ...
Continuare

Noi sisteme mass-media

Nuantând fenomenul comunicarii de masa din punctul de vedere al definitiilor si clasificarilor, vom spune ca cercetatori straini recunoscuti, tradusi partial sau i ntegral în româneste, spre lauda editurii iesene POLIROM, colectia MEDIA, aduc în teoria presei contributii meritorii care sa clarifice confuzii terminologice, interpretari anacronice sau sa completeze sistemul mediatic dincolo de ce ...
Continuare

referatele tale de nota 10

Referate jurnalism

1 2 3 4 5 6











Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani