Se naste in 21 mai 1880 la Bucuresti
Decedat in 14 iulie 1967 la Bucuresti
Tabel cronologic
1880, 21 mai - Vede lumina zilei, la Bucuresti, poetul care
numele sau adevarat este Ion N. Theodorescu. Pseudonimul sau,
Arghezi, provenind, explica insusi poetul, din Argesis
- vechiul nume al Argesului. Alti critici vorbesc despre unirea
numelor a doi mari sfinti eretici, Arie si Geza.
1891 - 1896 - Cursurile liceului Sf. Sava.
1896 - Debut literar sub influenta "magistrului"
Alexandru Macedonski, in "Liga ortodoxa",
semnand Ion Theo.
1900 - 1904 - Poetul e cativa ani calugar la Cernica.
In romanele sale marturiseste ca nu era foarte atras
de cariera de calugar, caci autorul ciclului Psalmilor era
un eretic si nu un spirit mistic. Recurge la acest refugiu
mai mult din comoditate, unul din unchii sai fiind un inalt
ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. In romanul
Cimitirul Buna Vestire va parodia cu sarcasm toata aceasta
lume.
1905 - 1910 - Calatorie in strainatate. Putin timp la
Paris, apoi la Manastirea Cordelierilor, unde e asaltat sa
devina catolic. Plictisit de insistente, se muta la Geneva,
unde scrie poezii, asista la cursurile Universitatii si, ca
sa-si castige existenta, lucreaza intr-un atelier
dinti de aur, inele si capace de ceasornice. In 1909,
viziteaza Italia.
1912 - 1916 - Revine in Romania. La "Facla", "Viata romaneasca", "Teatru", "Rampa"
publica versuri, pamflete, articole polemice s.a.
1918 - 1919 - In timpul realizarii Romaniei Mari,
e inchis doi ani, impreuna cu 11 ziaristi si scriitori
(intre care si Ioan Slavici), la penitenciarul Vacaresti,
acuzat de tradare, pentru ca se pronuntase pentru neutralitatea
Romaniei.
1927 - Apare cu mare intarziere prima sa carte
de poezii "Cuvinte potrivite".
1928 - Sub directia sa, apare ziarul "Bilete de papagal".
1929 - Prima sa carte in proza "Icoane de lemn".
1931 - Placheta de versuri "Flori de mucigai" legata,
ca si "Poarta neagra", de anii de detentie. Tot
acum, pentru copii, publica volumul in proza "Cartea
cu jucarii", inaugurand o directie secundara in
creatia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele
stiute de scolari: "Cantec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Martisoare", "Prisaca", "Zdreanta" s.a. Manualele scolare cuprind multe
creatii destinate copiilor.
1934 - Romanul "Ochii maicii Domnului" (dragostea
materna si devotamentul filial).
1935 - "Versuri de seara".
1936 - "Cimitirul Buna-Vestire", roman.
1939 - "Hore", volum de versuri.
1942 - Romanul "Lina", de fapt lung poem in
proza.
1943 - Sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informatia zilei") publica indeosebi pamflete
usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 septembrie,
apare exceptionalul pamflet "Baroane", atacand
pe ambasadorul german von Kilinger. Ziarul e imediat confiscat,
scriitorul e inchis la Bucuresti si in lagarul
de la Tg. Jiu.
1944 - Iese din lagar.
1946 - Pentru activitatea literatura remarcabila primeste
Premiul National de poezie.
1948 - Apare in ziarul PCR Scanteia in patru
episoade articolul celebrul articol al lui Sorin Toma intitulat "Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei", in
care, printre altele, acuzand pestilentialul poetic
al lui Tudor Arghezi, autorul sanctioneaza un "urat
mirositor vocabular". Articolul se incheie cu o
veritabila amenintare cu moartea. Scriitorul va fi interzis
imediat dupa publicarea acestuia si se retrage din viata publica
in casuta lui de la Martisor unde supravietuieste din
vanzarea cireselor!
1952 - 1967 - Poetul este "reabilitat" treptat,
la sugestia lui Gheorghiu Dej, este distins cu premii si titluri,
ales membru al Academiei Romane, sarbatorit ca poet
national la 80 si 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje
in regimul comunist, ca si Mihail Sadoveanu, colaborand
cu autoritatile si scriind poezii sociale pe placul acestora.
Publica poemul "1907 - peizaje", "Cantare
omului", "Stihuri pestrite", "Poeme noi", "Cu bastonul prin Bucuresti".
1965 - Primeste Premiul International Johann Gottfried von
Herder.
1966 - Se stinge, rapusa de cancer, sotia sa de o viata, Paraschiva.
1967 - Moare si el, fiind inmormantat, alaturi
de Paraschiva, in gradina casei din Str. Martisor. Funeralii
nationale. Casa e astazi muzeu, intretinuta de fiica
sa Mitzura.
|
